Organizatori:
Primaria comunei Cucuteni
Fundatia "AXart" Iasi

In cautarea unor noi idei si proiecte prin care sa facem mereu vie vatra milenara de istorie care este Cucuteniul, si in scopul de a atarge cat mai multi vizitatori, s-a nascut dorinta realizarii in "Valea celor trei fantini" a unei tabere de sculptura. Dupa 18 ani de la prima idee in acest sens, realizarea vechiului vis a fost posibila prin colaborarea cu artisti membri ai fundatiei Axart si cu presedintele acesteia, domnul Sabin Drinceanu .
Astfel, operele de arta create de catre sculptorii participanti la prima editie a taberei de sculptura de la Cucuteni au transformat spatiul geografic al comunei, intinerind totodata imprejurimile vechii asazari neolitice, vatra si leagan de istorie a neamului romanesc.
Gandul nostru se indreapta acum spre continuarea a ceea ce consideram a fi doar un inceput, dorind ca urmatoarea editie a taberei de sculptura sa statorniceasca relatiile de colaborare abia infiripate si sa imbogateasca patrimoniul cultural cu noi creatii de arta contemporana.

Mihai Tun – primarul comunei Cucuteni

In cele trei editii ale Simpozionului "Arta si sacralitate" si mai nou prin editia I a Taberei de sculptura de la Cucuteni, Fundatia AXart acopera o arie cat mai mare a scopurilor sale, asumandu-si totodata rolul unei alternative in creatia romaneasca.
Intersesul de care s-a bucurat si aceasta a treia editie a Simpozionului "Arta si sacralitate" ne intareste convingerea ca actiunea a devenit, pe parcursul anilor, o evidenta deschidere nationala.
Colaborand fructuos cu nume de referinta ( Ilie Boca, Geta Bratescu, Mihai Chiuaru, Constantin Flondor, Suzana Fantanaru, Marin Gherasim, Vasile Gorduz, Ion Grigorescu, Dan Palade, Silvia Radu, Liviu Suhar, Marilene Preda Sanc, etc) dar si cu institutii de marca ale vietii culturale romanesti si internationale (UAPR, Centrul Cultural German - Iasi, UAP Moldova, Centrul de creatie Wolfsburg, Primaria Comunei Cucuteni, Biserica "Sf. Nicolae" (Copou), Fundatia Axart sprijina si promoveaza proiecte culturale lansate si de tinerii artisti (Zamfira Barzu, Gabriela Drinceanu, Alexandru Gavrilas, Ionela Mihuleac, Draga Irina Popa, Damian Ioan Popa, Sorin Purcaru, Gavril Siriteanu, Bogdan Vladuta).
Simpozionul "Arta si sacralitate". Fiind o manifestare cu o constanta crestere valorica, devine totodata o componenta stabila a vietii artistice romanesti, prin care Fundatia Axart reuseste sa-si atinga unul dintre cele mai importante scopuri propuse, promovarea artei romanesti.

Sabin Drinceanu – presedinte Fundatia Axart Iasi
> w w w

Terasele cu situri neolitice, explorate de mai multe echipe de arheologi, mormantul trac devenit muzeu, biserica din timpul stralucirii militare si culturale a Moldovei sub Stefan cel Mare, materializeaza istoria acestui loc, privilegiat prin densitatea si coerenta sa antropologica, prin excelenta sa muzeala si prin vitalitatea actuala. O vitalitate care nu inseamna abandonarea ocupatiilor traditionale, aglutinarea in harta unei lumi urbanizate si industrializate, ci capacitatea de a absorbi si integra formele civilizatiei actuale (apartenenta la retele energetice si comunicationale), pe fondul vechilor structuri rurale si ocupatii agrare. Pe acest fond se produce atragerea unor evenimente culturale, ce au expresia cea mai rafinata prin integrarea formelor culturii inalte, contemporane.
Organizarea unei tabere de sculptura contemporana, intr-un material specific artei moderne si postmoderne romanesti, lemnul, exprima aceasta dorinta de a innoda firul istoric al comportamentului cultural, creator de repere simbolice, si dorinta de a situa acest gest in cea mai specifica dintre actualitatile ei: actualitatea stilistica, actualitatea strategiilor culturale. De altfel, comuna Cucuteni, avandu-l in frunte pe perenul primar Mihai Tun, personaj cu anvergura legendara, in acest spatiu constient de identitatea sa fara nici un complex teritorial sau geocultural a adapostit si proiecteaza sa adaposteasca si alte manifestari ce leaga ipostazele temporale, simpozioane de arheologie, ca cel din 1984, tabere experimentale antropologico-arheologice (cea mai recenta in 2002), si se intentioneaza chiar crearea unui sit permanent pentru creatii cu caractere stilistice arhaice si produse in conditii tehnologice ale preistoriei, concomitent cu restaurarea bisericii si cu extinderea colectiei de sculptura in aer liber.
Cei zece sculptori veniti din Baia Mare, Bistrita; Bucuresti, Chisinau si Iasi, au urmarit integrarea in contextul local, in doua planuri, cel al corespondentelor formale cu volumele si ritmurile dominante ale peisajului colinar, incununat cu mormantul tumular si deschiderea referntiala spre nivele de sacralitate implicate de straturile culturale ale zonei.
In felul acesta lucrarile lor de arta monumentala, degajate de functiile utilitare, de functiile funerare si chiar de o utilitate sacra imediata si precisa,inchisa in exclusivismul expresiei estetice moderne, se incarca, totusi, de bogatia semnificativa a demersului comemorativ, care anima, in fondul cel mai adanc, gestul satenilor fata de mostenirea lor ce isi releva importanta.
Izvorul, cu lantul sau de trimiteri simbolice (Alexandru Gavrilas),si potirul, cu o deschidere semnificativa nu mai putin vasta (Marcel Stanciu), timpul,in ipostaza sa solara (Mircea Mocanu), atectonicul, ca stare de evadare din conditia materiala (Relu Marastean), poarta, ca marcaj ritual al trecerii (Costache Siriteanu), turnul si spirala, intr-un complex mit reinterpretat (Sorin Purcaru), modulul antropomorf (Viaceslav Zaitev), rodul vegetal ca floare (Ionela Mihuleac), sunt motivele cu angajament simbolic pe cat de larg pe atat de puternic legat de traditia toposului in care sculpturile vor exista si cu care angajeaza dialogul.
Un grup de tineri studenti la sectia foto a Universitatii de Arte din Cluj (Violeta Radu, Bianca Simionescu si Hassan Samaki) au urmarit etapele realizarii complexului de sculpturi, alcatuind un reportaj vizual, nuantat, uneori poetic, despre procesul elaborarii compozitiilor, despre artisti, despre grup, despre loc.

Alexandra Titu