English >

> Reconstituirea uneltelor de piatră

 

Reconstituirea uneltelor de piatră în vederea prelucrării lemnului necesar reconstrucţiei locuinţei de tip cucutenian a constituit prima fază în desfăşurarea proiectului în anul 2002. Pentru început ne-am propus reconstituirea a două tipuri de unelte şlefuite - toporul şi tesla -, folosind rocile preponderent utilizate de către purtătorii culturii Cucuteni: marna, gresia şi calcarul.

Prima etapă a constituit-o aprovizionarea cu materie primă din albiile râului Bistriţa şi a pârâului Doamnei, unde aceasta se găseşte în afloriment sau sub formă de galeţi. Dintre cele trei roci, cea mai frecvent folosită în producerea uneltelor şlefuite cucuteniene a fost marna brună bituminoasă, care, în afloriment, apare sub forma unor stânci sau bulgări de mari dimensiuni, ce trebuie sparţi. Această operaţie necesită un efort foarte mare, existând riscul ca fragmentul desprins să nu poată fi prelucrat. În schimb, marna sub formă de galeţi este prezentă în albiile râurilor şi în terase, în forme şi dimensiuni foarte apropiate de cele ale uneltelor. Acest fapt ce ne determină să credem că purtătorii culturii Cucuteni exploatau cu deosebire aceşti galeţi, care puteau fi ciopliţi pe loc, evitându-se astfel producerea unor rebuturi în aşezare, aflată uneori la distanţe foarte mari de locul de exploatare al marnei. De altfel, cioplirea unui galet nu reprezintă o operaţie dificilă şi de durată, noi reuşind să cioplim o eboşa în aproximativ 30 de minute, timp pe care îl socotim mare având în vedere experienţa noastră.

A doua etapă în realizarea uneltelor a constat în şlefuirea eboşelor. Ca suport pentru şlefuire s-au folosit atât gresii cuarţoase din fliş, cât şi gresii calcaroase sarmaţiene din Podişul Moldovei. Timpul necesar şlefuirii unei piese a fost, în medie, de trei ore efective de lucru, acesta fiind influenţat de factori precum mărimea piesei, varietatea petrografică a materiei prime, îndemânarea lucrătorului, folosirea sau nu a nisipului ca material abraziv. Au fost realizate 21 de piese, dintre care nouă tesle şi 12 topoare.


Ultima etapă în reconstituirea topoarelor şi teslelor a constituit-o realizarea cozilor de lemn şi montarea uneltelor de piatră. Pentru confecţionarea cozilor am folosit două esenţe, ulmul şi salcâmul, prelucrarea lor realizându-se atât cu unelte de piatră (tesla), cât şi cu unelte moderne. Pentru tesle am folosit crengi în forma de V, cu o cracă mai groasă, pe care s-a realizat suportul uneltei de piatră. Fixarea acesteia s-a făcut cu ajutorul unei împletituri vegetale (sfoară de cânepă), prin înfăşurare. Pentru topoare s-au realizat cozi masive, cu lungimea de aproximativ 1 m, care prezentau la capătul activ o îngroşare cu rolul de a prelua şocurile loviturilor. Montarea topoarelor s-a realizat într-o scobitură realizată la capătul activ, în care acestea au fost introduse până la jumătatea lungimii lor, fixarea realizându-se cu ajutorul unor pene de lemn.



 

 

    < Home | ^ Top | English version | Simpozionul de sculptura CUCUTENI