mormântul princiar – martori cu pietre din mantaua tumulului	mormântul princiar –martorul central cu fisuri	popasul turistic Trei Fântâni	alee pietonală de pe dealul Gosan.

Situatia actuala a Muzeului Cucuteni trebuie urmarita pe trei planuri:

1. starea de conservare a monumentelor funerare;
2. amenajarile pentru protejarea monumentelor funerare si a rezervatiei arheologice;
3. tematica expozitiei muzeului.

1. Problemele ridicate de conservarea monumentului funerar princiar geto-dacic sunt consecinta modului de interventie, din momentul cercetarii arheologice si pâna în anul 1989, interventii care nu au tinut cont de principiile conservarii preventive.
Ansamblul arhitectonic a fost în întregime decopertat de stratul subtire de humus depus în timp, din care s-au lasat patru fâsii transversale, drept martori.
Dromos-ul a fost decopertat complet, iar opus acestuia s-a decopertat un sector ravasit din cauza luptelor din cel de-al doilea razboi mondial, adoptându-se solutia decaparii terenului pâna la baza monumentului si lasând mai multi martori cilindrici din solul antic, care pastreaza la partea superioara pietre din mantaua tumulului, pentru a ilustra modul de realizare a tumulului. Aceasta solutie nu este prea fericit aleasa, deoarece induce vizitatorilor o stare de deruta, care nu realizeaza rolul martorilor.
De asemenea, în centrul incintei de piatra s-a pastrat un martor paralelipipedic, pentru a ilustra modul de umplere al mormântului cu pamânt si pietre, precum si înaltimea maxima a tumulului, martor al carui scop nici el nu este prea bine înteles de catre vizitatori.
Constructia ridicata în jurul mormântului, care are rolul de a proteja monumentul, a creat însa un microclimat, care nu este cel mai propice. Vara, datorita efectului de sera, temperatura si umiditatea ating valori ridicate, iar iarna, spatiul nefiind încalzit, temperatura este mult sub zero grade Celsius; de asemenea, prin constructia muzeului a disparut orice posibilitate de umectare prin precipitatii. Toate acestea au dus la deteriorarea monumentului, prin aparitia unor mari fisuri în martori si chiar prabusirea unor pietre din structura incintei.
Pentru o mai apropiata evaluare a starii de conservare a mormântului, s-au determinat parametrii fizico-chimici actuali.

Determinarea umiditatii relative a solului antic din mormânt*)

*) Determinarile pierderii de apa pe care le prezinta solul prin mentinere timp de 5 ore, la 105oC, pâna se ajunge la o greutate constanta a probei, s-au efectuat în Laboratorul de fizica al Universitatii Agronomice din Iasi.

Analiza chimica a solului antic s-a efectuat pe probe recoltate din aceleasi zone, ca si cele pentru determinarea umiditatii relative: zona sectorului circular decapat, martorii din zona respectiva si martorul din zona centrala.

Rezultatele analizei chimice ale solului antic din mormânt*)

Textura: mijlocie ( luto-prafoasa)
Alcalinitate: slaba, pH = 8,1
Nesalinizat: continut în saruri solubile, 72 mg/100 g sol
Continut în humus: 3 – 4 %
Slab carbonatic: continut de CaCO3 #1,17%

**) Prin amabilitatea d-lui dr. F. Filipov de la disciplina de Pedologie, Universitatea Agronomica, Iasi.

Din analiza parametrilor fizico-chimici de mai sus, rezulta urmatoarele concluzii:
- umiditatea relativa a solului este extrem de redusa;
- procentajul de humus foarte mic arata ca materiile organice, ce ar putea constitui un liant, sunt aproape inexistente;
- continutul în CaCO3, un alt posibil liant, este foarte mic;
- valoarea factorului “n”, ce reprezinta relatia între continutul în apa din sol si continutul în argila si humus, întrece mult valoarea “2”, care caracterizeaza un sol fluid, ce nu poate fi retinut între degete, cu un grad mare de prabusire;
- migratia sarurilor solubile, datorita înghetului.

În ceea ce priveste cel de al doilea tumul, cercetat integral si care adaposteste un mormânt cu o constructie asemanatoare cu cea a mormântului princiar, dar de mai mici dimensiuni, acesta nu a beneficiat de nici o protectie, astfel ca starea sa de conservare este precara, ea accentuându-se de la un an la altul.

2. Din proiectele prezentate, doar cel din 1988 a început sa fie realizat, dar, din lipsa de fonduri, dupa 1990 el nu a mai fost continuat. Dintre cele prevazute, s-au realizat urmatoarele:
- constructia circulara, cu diametrul de 48 m, din piatra naturala si cu acoperisul pe structura metalica, care protejeaza mormântul princiar; cladirea a fost reparata în ultimul deceniu, dar, cu toate acestea, nu s-a reusit o etanseizare perfecta, astfel ca precipitatiile, nisipul adus de vânt si pasarile au afectat partial monumentul funerar;
- a început amenajarea popasului turistic Trei Fântâni, construindu-se cele trei fântâni cu cumpana si a început amenajarea parcarii auto;
- a început amenajarea uneia din cele doua alei pietonale de pe dealul Gosan;
- s-au implantat structurile prefabricate ale unui amfiteatru;
- s-au realizat si s-au adus în spatiul muzeului mai multe structuri prefabricate pentru construirea punctului turistic semiîngr-opat;
s-a delimitat spatiul rezervatiei arheo-logice, fara însa a se îngradi.

Nu s-au realizat, din proiectele prezentate în 1988 si 1989, urmatoarele:
- aleea pietonala care facea legatura între popasul Trei Fântâni si platoul unde se gaseste cladirea muzeului;
- punctul turistic semiîngropat din coasta dealului Gosan;
- structura care urma sa protejeze tumulul nr. 1, cercetat integral si ramas descoperit, neprotejat;
- un amfiteatru înierbat;
- a doua alee pietonala de la platoul dealului Gosan si parcarea aferenta;
- nici un panou de semnalizare a muzeului.

3. Realizarea muzeului de la Cucuteni a permis muzeografilor de la Muzeul de Istorie a Moldovei sa organizeze si o expozitie permanenta în cladirea care adaposteste mormântul princiar. Aceasta a fost aranjata pe cele doua niveluri ale constructiei, prin utilizarea unor panouri si a unor vitrine, care nu corespund însa integral cerintelor muzeografice. Tematica expozitiei a fost orientata spre prezentarea istoriei locale, din paleolitic si pâna în secolul al XIX-lea, pe baza sapaturilor arheologice din zona, în cea mai mare parte prin expunerea unor copii ale materialelor arheologice descoperite. De asemenea, aceste date au fost integrate în cadrul mai larg al întregii civilizatii cucuteniene din Moldova, precum si al civilizatiei traco-geto-dacice. S-a realizat astfel o expozitie care nu mai raspunde însa cerintelor actuale ale muzeologiei.