Proiectul pe care îl propunem, Parcul Arheologic Cucuteni, reprezinta un nou pas în dorinta de a raspunde tendintelor actuale în muzeografie, prin realizarea unui ansamblu muzeistic care sa puna mai bine în valoare descoperirile din zona Cucutenilor. În realizarea acestui parc plecam de la încercarile mai vechi de amenajare a unei rezervatii arheologice, care avea în prim plan mormântul princiar geto-dacic. Noul proiect are în vedere realizarea a trei obiective muzeistice: 1. reamanajarea muzeului actual, care adaposteste mormântul princiar geto-dacic, si protejarea celui de al doilea tumul; 2. realizarea un arheodrom, prin reconstituirea unui sat neolitic, care sa puna în lumina descoperirile neoltice de la Cucuteni; 3. amenajarea punctului turistc semiîngropat si organizarea unei expozitii permanente.

Pentru realizarea acestor obiective avem în vedere, în primul rând, continuarea proiectului de amenajare propus în 1988, proiect pe care îl consideram, cu unele modificari, viabil. Astfel, doua dintre obiectivele proiectului beneficiaza deja de un plan arhitectural si de constructia care adaposteste mormântul princiar. Pentru al treilea obiectiv, arheodromul, Primaria comunei Cucuteni, care sprijina acest proiect, va pune la dispozitie, lânga actualul muzeu, un spatiu necesar realizarii reconstituirilor neolitice pe care le propunem. Astfel, toate cele trei obiective muzeistice ale Parcului Arheologic Cucuteni se vor gasi într-un spatiu unitar, fapt care va înlesni vizitarea lor.

1. Primul din obiectivele viitorului parc arheologic îl reprezinta cele doua morminte geto-dacice, cu deosebire mormântul princiar, care beneficiaza deja de o constructie ce îl protejeaza. Acest lucru permite reorganizarea imediata a muzeului actual într-o formula care sa puna în valoare monumentul geto-dacic. În acest sens va trebui sa se renunte la expozitia permanenta, organizata în incinta constructiei care protejeaza monumentul, în favoarea organizarii unui circuit muzeografic care sa se axeze doar pe prezentarea monumentului funerar, astfel ca vizitatorul sa cunoasca modul în care geto-dacii se înmormântau, cum îsi construiau mormintele si chiar sa vizualizeze, printr-o reconstituire virtuala, ritualurile funerare ale geto-dacilor. Propunerea noastra de reorga-nizare a muzeului actual nu reprezinta o noutate în muzeistica monumentelor funerare antice; ea este aplicata cu succes în cazul mai multor monumente funerare antice din Europa (Franta, Germania, Grecia, Ungaria etc.). Un asemenea monument funerar, care raspunde cerintelor actuale muzeale, este cel de la Százhalombatta, de lânga Budapesta, unde vizitatorii au posibilitatea sa viziteze interiorul conservat al unui mormânt tumular din epoca fierului si sa urmareasca, pe suport video, o reconstituire a etapelor de constructie a mormântului, precum si a ritualului funerar.

Plecând de la acest exemplu, pentru vizitarea mormântului princiar de la Cucuteni propunem o tema asemanatoare. Astfel, vizita va începe prin proiectarea, pe un ecran situat deasupra uneia dintre cele sase platforme, a unui documentar (maximum 15 minute) despre epoca geto-dacica, despre descoperirile geto-dacice din zona Cucuteni-Cotnari, pentru ca apoi sa se treaca la prezentarea monumentului de la Cucuteni. Aceasta prezentare va fi însotita de iluminarea directionata pe elementele arhitectonice descrise, permitând vizitatorilor sa înteleaga mai bine functionalitatea acestor elemente. De asemenea, ar urma sa se prezinte, tot prin tehnica video, o încercare de reconstituire a ritualului funerar geto-dacic, cu referire speciala la descoperirile de la Cucuteni.

Pentru cel de al doilea mormânt tumular geto-dacic, actualmente neprotejat, se are în vedere protejarea lui cu o structura metalica si sticla, urmând sa fie inclus si el în circuitul muzeistic.*

2. Un alt obiectiv important al Parcului Arheologic Cucuteni îl reprezinta reconstituirea unui sat apartinând culturii Cucuteni, care sa puna în lumina mirifica civilizatie neolitica.

Este cunoscut faptul ca o imagine asupra unei civilizatii preistorice comporta, pe lânga cunoasterea directa a unor elemente materiale oferite de arheologie, si o imaginatie la care vizitatorul, mai mult sau mai putin cunoscator al acestor civilizatii, face apel atunci când încearca sa-si explice cum traiau acei oameni, cum realizau si cum utilizau uneltele prezentate în vitrinele muzeului, cum se îmbracau, ce si cum mâncau, cum cultivau pamântul, cum vânau etc. În aceasta directie, muzeul trebuie sa propuna reconstituiri cât mai apropiate de o realitate probata de descoperirile arheologice si de investigatiile etnografice si etnologice. Din pacate, majoritatea muzeelor din România nu reusesc sa propuna asemenea reconstituiri, fapt care face ca civilizatii preistorice remarcabile sau fenomene culturale care au jucat un rol deosebit în evolutia umanitatii (un singur exemplu ar fi cel al descoperiri focului) sa nu poata fi cunoscute în adevarata lor lumina de catre vizitatori, acestia ramânând doar cu imaginea unor pietre lucrate sau a unor vase frumos pictate.

Nu acelasi lucru se întâmpla în muzeologia europeana, fiind deschise, în numeroase tari, arheodromuri care reconstituie sate din diferite perioade istorice. Asemenea arheodromuri întâlnim la Ramioul si Aubechies (Belgia), unde au fost reconstituite case din diferite epoci istorice, pe malurile lacurilor Chalain si Clairvaux (Franta), unde arheologii au reconstituit câteva case palafitte din epoca neolitica, la Lejre (Danemarca), unde a fost reconstituit un sat din epoca fierului, la Ribe (Danemarca), unde a fost reconstituit un sat viking din secolul al VIII-lea, la Unteruhldingen (Germania), pe malul lacului Konstanz, unde au fost reconstituite doua sate preistorice lacustre, unul din epoca neolitica si unul din epoca bronzului, la Százhalombatta (Ungaria), unde a fost reconstituit un sat din epoca bronzului, si exemplele ar putea continua. În cadrul acestora, pe lânga faptul ca vizitatorii pot vizualiza modul cum se prezenta un sat preistoric, cum era organizat, ei au posibilitatea sa urmareasca pe viu, ca la Aubechies, Lejre sau Ribe, o zi din viata unei comunitati antice si chiar sa participe direct la diverse activitatii precum cioplirea, slefuirea si perforarea uneltelor de piatra, prelucrarea uneltelor de os, practicarea torsului si tesutului, turnarea uneltelor de metal, pregatirea focului, prepararea hranei etc.

Din aceasta perspectiva, a pre-zentarii unei imagini veridice a vietii comunitatilor neoli-tice, propunem re-constituirea unui sat apartinând culturii Cucuteni, care sa permita vizitatorului sa cunoasca direct, cu ajutorul reconstituirilor, o lume de mult disparuta, dar care ne încânta cu realizarile ei. Astfel, publicul va putea sa cunoasca modul în care purtatorii culturii Cucuteni si-au ridicat casele, modul în care si-au organizau spatiul, modul în care si-au fortificat asezarea etc. Se vor propune reconstituiri ale tehnicilor de realizare a uneltelor si armelor de piatra, lemn, os si arama, ale tehnicilor de realizare a vaselor si ale altor produse de lut, precum si reconstituiri ale tehnicilor agricole sau chiar de pescuit si vânatoare. Mai mult, se vor realiza ateliere pedagogice, în care însusi vizitatorul va putea sa cunoasca direct tehnicile preistorice si sa le aplice în realizarea unor produse. În acest fel publicul va putea percepe mai usor si mai corect viata comunitatilor preistorice, în cazul de fata ale celor din cultura Cucuteni, si sa constientizeze valoare inestima-bila a acestui patrimoniu cultu-ral oferit de comunitatile pre-istorice.

Satul pe care dorim sa-l reconstituim se va baza pe o documentatie arheologica si va încerca sa reliefeze cel putin trei aspecte ale culturii Cucuteni: planimetria unei asezari, tipurile de locuinte si sistemul de fortificatie. În acelasi timp, prin realizarea unor reconstituiri ale interioarelor locuintelor, vom putea prezenta publicului si câteva din realizarile materiale cele mai semnificative ale culturii Cucuteni, în special ceramica pictata.

Aubechies	Százhalombatta: movilă funerară din prima epocă a fierului, organizată ca muzeu	Unteruhldingen

De asemenea, în cadrul proiectului de realizare a Parcului arheologic Cucuteni propunem mai multe teme de cercetare în domeniul arheologiei experimentale, teme la care vor participa si vizitatorii:

a. realizarea unor tipuri de unelte si arme de piatra si os:

• experimentarea tehnicilor de debitare, retusare, perforare si slefuire;
• calcularea timpilor necesari pentru realizarea diferitelor tipuri de unelte si arme;
• prinderea uneltelor si armelor în cozi;
• utilizarea uneltelor la diferite activitati: taiere, perforare, prelucrarea pieilor, prelucrarea lemnului etc.

b. experimentarea tehnicilor de constructie a locuintelor:

• calcularea cantitatii de materiale necesare construirii diferitelor tipuri de locuinte;
• calcularea timpului si efortului necesar pentru construirea diferitelor tipuri de locuinte;
• urmarirea modului cum se comporta locuintele în diferite conditii de clima si precipitatii.

c. realizarea fortificatiei unei asezarii Cucuteni:

• calcularea timpului si a efortului necesar construirii unei fortificatii constând din sant, val de pamânt si palisada;
• calcularea cantitatii de materiale necesare construirii unei asemenea fortificatii.

d. experimentarea tehnicilor de realizare a ceramicii de tip Cucuteni:

• alegerea si prepararea pastei;
• experimentarea diferitelor tehnici de realizare a vaselor si idolilor de lut;
• experimentarea tehnicilor de decorare a ceramicii;
• realizarea unor tipuri de instalatii de ars ceramica;
• experimentarea tehnicilor de uscare si ardere a ceramicii.

e. experimentarea tehnicilor de prelucrare a aramei:

• prelucrarea la rece a aramei;
• prelucrarea la cald a aramei;
• topirea si turnarea aramei.

f. experimentarea unor tehnici agricole:

• realizarea unor tipuri de unelte agricole din lemn, piatra si os;
• cultivarea unor parcele cu specii de cereale cultivate în eneolitic (Triticum, Panicum, Hordeum etc.), cu unelte specifice culturii Cucuteni;
• urmarirea modului cum se comporta aceste culturi în timpul vegetatiei;
• calcularea productiei în functie de tehnicile si uneltele agricole utilizate.

g. experimentarea unor tehnici alimentare:

• macinarea boabelor de cereale;
• dospirea si coacerea pâinii;
• fierberea alimentelor vegetale si animale.

Aceste teme de cercetare vor permite arheologilor sa cunoasca mai bine diferitele aspecte ale vietii comunitatilor preistorice, sa verifice în primul rând ipotezele enuntate în legatura cu problemele prezentate si chiar sa propuna noi ipoteze pe baza rezultatelor obtinute prin experimentele realizate.

3. Al treilea obiectiv al Parcului Arheologic Cucuteni îl reprezinta realizarea unui muzeu în cadrul punctului turistic semiîngropat.

Muzeul va fi organizat pe doua teme: a. prezentarea descoperirilor arheologice din epoca preistorica si din epoca geto-dacica facute în zona Cucutenilor; b. prezentarea descoperirilor arheologice din epocile medievala si moderna facute în comuna Cucuteni.

În prima parte a muzeului se va cauta sa se realizeze un istoric al cercetarilor întreprinse la Cucuteni cu privire la cultura Cucuteni si civilizatia geto-dacica si sa se prezinte cele mai reprezentative materiale arheologice, în original sau în copii (tezaurul de aur, care face parte din Tezaurul României).

În partea a doua a expozitiei se va prezenta istoria locala, prin expunerea materialelor arheologice medievale si din epoca moderna descoperite în diferite asezari cercetate sistematic în comuna Cucuteni si împrejurimi. În acest fel, vizitatorii vor avea posibilitatea sa cunoasca si celelalte descoperiri arheologice din zona si sa poata urmari, secvential, o istorie a acestor locuri, din preistorie si pâna în zorii epocii contemporane.

În cadrul acestui proiect, un alt obiectiv deosebit pe care dorim sa-l realizam, în afara Parcului arheologic, dar în strânsa legatura cu acesta, este deschierea a unu-doua santiere arheologice-scoala, în cadrul carora elevi, studenti, dar si alti vizitatori, sa participe, pe o perioada determinata, la cercetarile arheologice. Acestia vor putea astfel sa cunoasca direct vestigiile arheologice, sa deprinda tainele muncii arheologului si chiar sa se instruiasca în meseria de muncitor-arheolog, asa cum exista în toate tarile europene si în Statele Unite. Vom încerca astfel sa realizam un curent de opinie în favoarea arheologiei, a patrimoniului cultural arheologic national, opinie care astazi este îndreptata mai mult în directia distrugerii siturilor arheologice sau valorificarii ilicite a vestigiilor arheologice.

Százhalombatta
Aubechies: reconstituirea unor aspecte cotidiene antice

Un alt punct al proiectului îl reprezinta mediatizarea Parcului Arheologic Cucuteni. În acest sens, în cadrul colectivului se va crea un departament de relatii cu publicul, care va avea în sarcina sa realizeze:

• firme-semnal, care vor fi amplasate pe drumurile nationale Iasi-Roman, Târgu Frumos-Pascani si Târgu Frumos-Hârlau, precum si pe alte drumuri din Moldova;
• plianate traduse în limbi de circulatie internationala;
• cataloage de expozitie;
• cataloage de prezentare a descoperirilor arheologice de la Cucuteni;
• carti postale, diapozitive, casete video si CD-uri cu descoperirile de la Cucuteni;
• o pagina Web a Parcului arheologic si un muzeu virtual.

În acelasi timp, prin acest proiect, care este realizat în colaborare cu Primaria comunei Cucuteni, dorim sa creiem conditiile pentru o dezvoltare turistica a zonei, prin atragerea localnicilor la practicarea agro-turismului. Vatra Cucutenilor, bogata zona a traditiilor populare, va reprezenta în acest mod o atractie pentru un public cât mai diversificat, care va dori sa cunoasca, în afara de punctele de interes arheologic, si cultura si traditiile populare, precum si frumusetile naturale ale zonei. Mai mult, în satul Baiceni, se gaseste un izvor cu apa sulfuroasa, descoperit înca de la sfârsitul secolului XIX, cu reale calitati curative, puse în evidenta de Petru Poni înca de acum aproape o suta de ani si care ar putea fi introdus în circuitul turistico-medical. La acestea adaugam ca numai la 10 km se gasesc vestitele podgorii ale Cotnarilor, precum si cetatea traco-getica de pe dealul Catalina de la Cotnari. Toate acestea pot reprezenta un atu în realizarea Pacului arheologic Cucuteni, dar si pentru dezvoltarea economica a zonei. Renumele deja câstigat al Cucuteniului merita din plin o asemenea investitie complexa!

Întrucât organizarea parcului arheologic porneşte de la vechiul proiect de amenajare a vestigiilor de la Cucuteni, credem că trebuie să avem în vedere trei etape în realizarea proiectului nostru.

În prima etapă este absolut necesar conservarea celor două morminte geto-dacice şi reorganizarea muzeului actual. Pentru aceasta trebuie realizate, în primul rând, mai multe tratamente pentru conservarea mormintelor şi repararea construcţiei care adăposteşte mormântul princiar. Pentru cel de al doilea mormânt va trebui să se realizeze o construcţie care să-l protejeze.

Apoi va trebui să fie întocmită tematica noii prezentări a mormântului princiar şi realizate instalaţiile de lumini şi video. Tot în această etapă se va putea termina amenajarea unor obiective prevăzute în vechiul proiect: aleile pietonale de pe dealul Gosan, popasul Trei Fântâni.

În a doua etapă, care poate fi sincronă cu prima, se va trece la reconstituirea satului neolitic cucutenian. Pentru acesta, Primăria comunei Cucuteni pune la dispoziţie o suprafaţă de teren lângă actualul muzeu şi va acorda sprijin material şi uman. La realizarea acestui proiect va participa şi o grupă de studenţi de la Facultatea de Istorie a Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi, care se specializează în arheologie (reprezentând viitori specialişti, care vor putea dezvolta proiectul nostru).

În ultima etapă se vor realiza celelalte puncte ale vechiului proiect de amenajare a vestigiilor de la Cucuteni: realizarea punctului turistic semiîngropat, realizarea aleii pietonale principale, realizarea amfiteatrelor.

> Harta