Descoperirile funerare geto-dacice de pe dealul Gosan au determinat pe arheologi, profesori la Universitatea ”Al.I. Cuza” din Iasi, sa încerce conservarea tumulului ce adapostea mormântul princiar geto-dacic, urmând ca acesta sa devina muzeu al civilizatiei geto-dacice est-carpatice. Pentru aceasta, între 1982 si 1984 s-a realizat o constructie circulara de piatra naturala cu acoperis pe structura metalica, care protejeaza mormâ-ntul princiar, care poate fi vizitat circular. Vizitarea se face atât la nivelul de calcare antic, urmarindu-se dromos-ul si mantaua de piatra a tumulului, cât si de la un nivel superior, de unde, prin sase platforme suspendate, se poate vedea incinta circulara de piatra si mormântul principal.

Pe cele doua niveluri a fost organizata o expozitie permanenta, o prezentare a istoriei locale, din paleolitic pâna în secolul al XIX-lea, marcându-se cu deosebire descoperirile care au facut faima Cucutenilor, anume cele preistorice si cele geto-dacice, în contextul general al civilizatiei cucuteniene si tracica.

În 1988 s-au efectuat reparatii la constructia principala si s-a realizat un proiect de organizare a unei rezervatii arheologie si de includere a acesteia în circuitul turistic. Proiectul (nr. 9643/1988) a fost realizat de catre Institutul de Cercetare si Proiectare Iasi (actualul Habitat Proiect S.A.), având director de proiect pe ing. M.V. Molocea si arhitect pe Smaranda Gâlea. Acesta prevedea o serie de amenajari:

• refacerea constructiei ce adapostea mormântul princiar;
• acoperirea celui de al doilea tumul cercetat, aflat lânga tumulul principal, cu sticla armata pe un schelet metalic, cu fundatie din piatra naturala;
• realizarea unui punct turistic semiîngropat în coasta dealului Gosan, cu o suprafata de 205 mp, care urma sa cuprinda o casa de bilete, un magazin cu vânzari de produse ceramice si alte produse traditionale, un atelier pentru produs ceramica, o cafenea, un grup sanitar, o camera pentru paznic si o terasa. Punctul turistic urm sa fie construit din prefabricate, piatra naturala si stâlpi de beton, cu acoperisul din tabla zincata, tâmplarie exterioara din metal, iar cea interioara din lemn;
• amenajarea unui popas turistic Trei Fântâni, sub dealul Gosan, prin refacerea celor trei fântâni cu cumpana existente, realizarea unui dalaj de piatra naturala si instalarea unor mese si banci de lemn;
• realizarea a doua parcari pentru autoturisme si autocare, una lânga punctul Trei Fântâni, iar a doua pe platoul de pe dealul Gosan;
• realizarea a trei alei pietonale:

1. prima alee ar fi început din punctul Trei Fântâni, pentru a urca panta dealului Gosan; trebuia realizata din trepte, construita din piatra naturala, având de o parte o rigola, balustrada si gard viu, iar din partea cealalta jardiniere din prefabricate, cu plantatii de tisa;

2. a doua alee pietonala urma sa permita accesul dinspre platou, având doua sensuri; trebuia realizat din dalaj din piatra naturala, cu rigole pe ambele parti, iar pe mijloc urmau sa se amplaseze banci duble din lemn, spate în spate, cu câte doua corpuri de iluminat, flancate de jardiniere din prefabricate, cu plantatii de tisa;

3. a treia alee pietonala urma sa permita accesul tot de pe platou, dinspre parcarea auto; era prevazuta si aceasta cu doua sensuri, pavate mozaical cu piatra naturala, bazalt si marmura alba; de o parte si de alta trebuiau sa se planteze visini pitici, tei si un gard viu; pe mijlocul aleii urma sa se realizeze un spatiu pentru flori, delimitat printr-o bordura levantica, prevazut din loc în loc cu banci duble de lemn;

• realizarea a doua amfiteatre înierbate, prin implantarea de structuri prefabricate:
• primul amfiteatru urma sa fie amplasat lânga prima aleea betonata (aleea de acces), pe coasta dealului, si folosit la diferite manifestari artistice;
• al doilea amfiteatru, mai mic, era amplasat pe marginea versantului, cu deschidere spre satul Baiceni si dealul Cetatuia, unde se afla vestita asezare cucuteniana;
• pe zonele de panta sau unde platoul se rupe abrupt de versant urma sa se amenajeze un gard viu si o balustrada metalica pentru protectie;
• împrejmuirea rezervatiei cu gard de plasa din sârma, cu înaltimea de 1,20 m, si cu gard viu, cu latimea de 0,80 m

Proiectul fost reluat în 1990 (Proiect nr. 10394/1990), apoi în 1994, când s-au efectuat doar reparatii la constructia ce adaposteste mormântului princiar.

Printr-un alt proiect (nr.7492/1989) se prevedeau:

• realizarea de panouri si vitrine necesare expozitiei de la parter si etaj, care urma sa se reorganizeze;
• realizarea unor banchete din rigole de lemn de stejar, cu spatar din confectii metalice, care urmau sa fie amplasate între vitrinele de la etaj de pe centura;
• firma-semnal care urma sa fie amplasata în stânga intrarii principale;
• firme-semnal care urmau sa fie amplasate în stânga intrarii, în orasul Târgu Frumos si pe patru artere de circulatie: Iasi-Târgu Frumos, Pascani-Târgu Frumos, Roman-Târgu Frumos si Hârlau-Târgu Frumos.

interiorul construcţiei care adăposteşte mormântul princiar – platformele suspendate	construcţia care protejează mormântul princiar