Mentionat în izvoare pentru prima data la 1662, Cucutenii aveau sa intre în circuitul cultural universal la sfârsitul secolului al XIX-lea prin descoperirea, pe dealul Cetatuia, a primelor vestigii ale celei mai mirifice culturi neolitice din Europa, cultura Cucuteni. Acestor descoperiri s-au adaugat, la mijlocul secolului trecut, un tezaur de aur si un mormânt tumular princiar apartinând civilizatiei geto-dacice, care, împreuna cu cele neolitice, ilustreaza doua dintre cele mai marete civilizatii preistorice si protoistorice din spatiul românesc.

Pentru a prezenta într-o viziune moderna descoperirile de la Cucuteni, Muzeul de Istorie a Moldovei din Iasi, Facultatea de Istorie a Universitatii “Al.I. Cuza” din Iasi si Primaria comunei Cucuteni, au initiat în 2001, sub conducerea asist.univ. drd. Vasile Cotiuga, un proiect de realizare a unui parc arheologic, care are doua obiective: reorganizare muzeului actual, ce adaposteste mormântul princiar, si reconstituirea unui sat neolitic de tip Cucuteni. Astfel, muzeografia româneasca se raliaza curentului european de prezentare a civilizatiilor vechi prin reconstituirea, pe baza datelor arheologice, a unor asezari, cu toate aspectele lor, asa cum întâlnim la Ramioul (Belgia), Chalain (Franta), Unteruhldingen (Germania), Lejre si Ribe (Danemarca), Százhalombatta (Ungaria) etc. În cadrul acestor parcuri arheologice, pe lânga faptul ca vizitatorii pot cunoaste direct modul cum era organizat un sat preistoric, ei au posibilitatea sa urmareasca pe viu, ca la Lejre, unde s-a reconstituit un sat din epoca fierului, sau la Ribe, unde s-a reconstituit un sat viking, o zi din viata comunitatii epocii respective si chiar sa participe la diverse activitati, precum topirea metalului, realizarea uneltelor si armelor, practicarea torsului si tesutului, prelucrarea pieilor de animale, prepararea hranei etc.

În lunile august ale anilor 2002 si 2003, cu sprijinul financiar oferit de doua cunoscute personalitati ale diasporei românesti din Statele Unite, prof.dr. Claudiu Matasa si dr. Napoleon Savescu, presedintele Fundatiei Dacia Revival International, precum si cu ajutorul domnului dr. Romeo Dumitrescu, presedintele Fundatiei Mileniul III – Cucuteni, un mare iubitor al culturii Cucuteni, si cu participarea voluntara a câte 25 de studenti de la patru universitati din tara, a demarat prima faza în realizarea Parcului Arheologic Cucuteni, prin reconstituirea unei locuinte de tip Cucuteni, reconstituirea uneltelor de piatra slefuita, reconstituirea tehnicilor de realizare si ardere a ceramicii, reconstituirea unor tehnici alimentare. Rezultatele obtinute, pe care le prezentam, în paginile urmatoare, în scurte rapoarte, sunt promitatoare si ele constitui primul pas în realizarea Parcului Arheologic Cucuteni.