Amintit în izvoare pentru prima oara la 1662, Cucutenii aveau sa intre în circuitul cultural universal la sfârsitul secolului al XIX-lea, prin descoperirile facute pe dealul Cetatuia. De aici, lucratorii de la o cariera de piatra scoteau la suprafata fragmente ceramice frumos pictate si idoli de lut ars, care aveau sa afirme cea mai importanta cultura neo-eneolitica din sud-estul Europei, cultura Cucuteni.

La aproximativ optzeci de ani de la aceste descoperiri, Cucutenii au reintrat în atentia arheologilor si istoricilor, de data aceasta cu doua descoperiri din epoca geto-dacica. Este vorba, în primul rând, de un tezaur de aur, descoperit întâmplator pe teritoriul satului Baiceni, comuna Cucuteni, alcatuit dintr-un coif si alte peste 70 de piese. Coiful se pare ca ar fi apartinut unui conducator local, probabil înmormântat în una din movilele funerare din zona. A doua descoperire este reprezentata de una din movilele funerare de pe dealul Gosan, care, prin arhitectura interioara si prin inventarul funerar, a fost socotita drept mormânt princiar.

Toate aceste descoperiri aveau sa faca faimos numele de Cucuteni, acesta întrând pentru totdeauna în patrimoniul cultural universal.

> Descoperirile preistorice
> Descoperirile geto-dacice